Sa ne pictam propria lumea in detalii colorate

Te-ai gandit vreodata cum  te-ai simti daca ai putea sa-ti desenezi lumea cu propriile culori, fara tipare, conventii ,principii doar sa o pictezi asa cu o vezi tu si a doua zi sa devina realitate? Pare  o nebunie ,asa-i? Si cu toate astea imaginatia este primul pas spre materializarea  lucrurilor.

Am gasit lumea pe care de atatea ori am pictat-o cu ochii mintii pe tavanul de deasupra mea.  Panza peste panza toate au inceput sa se sudeze. Si e frumos si  inspaimantator , deopotriva , sa vezi ca se intampla totul asa cum de multe ori ai visat. Poate nu cu aceleasi culori, nu aceleasi personaje dar sunt aceleasi scene, aceleasi stari, acelasi emotii care te fac  sa spui: “da, eu asta imi doresc,asa vad eu trecerea timpului”.

 E placut sa fi tu, doar tu asa cum esti,fara sa-ti pese cum te vad cei din jurul tau si mai ales sa te simti bine cu tine. Intotdeauna e bine cand nu trebuie sa te prefaci , cand zambesti, cand razi pentru ca asa simti.  In picturile mele apar mereu adevaratele case ale micului Paris: impunatoare, nobile,  elegante cu arhitecturi perfecte si mai ales cu prestanta celor care le-au stapanit. Aceasta noua lume din care ieri am vazut doar o parte, are toate aceste decoruri ba chiar mai mult are oamenii alaturi de care stare de bine nu este nici pe departe o iluzie.

Pentru multi lumea pictata de mine este o normalitate, un alt element din  amestecul nedefint a ceea ce reprezinta viata. Pentru altii este un spectacol  imposibil pe care il pot urmari doar tragand curiosi cu ochiul pe gaura cheii.

 Atatea culori, atatea nuante de rosu intens, mahon si alb,atatea lumini dansand pe vibratii inalte la indemnul instinctului. Toate astea  sunt o lume dintr-un spatiu tapetat cu feminitati indecise.

Sunt momente in care e bine sa nu pui intrebari, sa nu faci observatii, poate chiar sa nu gandesti ci doar sa te lasi condus intr-o lume altfel decat tot ceea ce rationalul a incercat sa-ti demonstreze ca este lumea ta.