Priviri care vorbesc printre lalele.

Am intalnit-o la coada la flori, se ascundea in spatele multimii.Asa parea , in realitate incerca sa-si faca loc pentru a ajunge in fata dar fara prea mult succes. Se parea ca atunci cand esti in varsta devii doar un element din decor, un fel de groapa in asfalt pe care toti o ocolesc sau de care se impiedica.

M-am opit din ales lalele cand o mana alba, ridata si putin tremurand m-a atins. Constrastul dintre florile atat de viu colorate si acele maini delicate brazdate de riduri si pete a oprit timpul in loc. Am recunoscut in ele mainile unei fiinte dragi care inca imi vegheaza pasii de acolo, de sus. Am ridicat privirea curioasa sa cunosc si chipul ei.
Am intalnit un chip frumos si luminos precum cel al unui copil.

  O fata  ovala si riduri pictate usor ,cu ochi albastrii ca marea intr-o dimineata de vara ascunsi delicat In spatele unor ochelari cocheti si un zambet roz pal. Un chip atat de inocent si frumos nu am mai intalnit decat la copii care inca nu stiu ce e rautatea.

Am simtit nevoia sa-I zambesc si ea la randul ei mi-a raspuns cu un zambet. A fost placut si pentru acel zambet am vrut sa-I fac un cadou.

Se pare ca nu am fost singura fascinata de aceasta prezenta, inainte de a  apuca sa spun ceva, iubitul meu mi-a soptit: “Hai sa-I facem cadou florile!”.

Prin toata agitatia care ne inconjura am indraznit sa-I ating mana si  sa-i spun ca il facem noi cadou florile. Probabil ca nu a inteles ce i-am spus ,cu toate acestea  a spus :“da” si a continuat sa-si numere maruntii dintr-un protmoneu uzat. M-a rugat sa o ajut sa-si aleaga cateva flori.  Le-am ales pe cele mai frumoase si I le-am dat.Continua sa-si numere maruntii. I-am spus sa stea linistita ,ca sunt un cadou ,le platim noi.S-a oprit din numarat, a ridicat privirea spre mine si m-a privit surprinsa si neincrezatoare. A primit florile, mi-a zambit bucuroasa si mi-a multumit.

Cand privirile vorbesc, cuvintele nu mai au nici un rost. A fost un gest mic pornit dintr-un impuls de moment.  Un gest care m-a facut fericita si mi-a schimbat intreaga zi. Vreau sa cred ca macar pentru o  clipa aceasta doamna s-a simtit importanta.

Voi cand a-ti facut ultima oara un gest care v-a schimbat ziua?